Conducătorii transmit uneori puterea de-a lungul unei linii familiale de generații în generație. O dinastie este o secvență de monarhi sau lideri proveniți din același grup de rudenie, adesea legitimați prin descendență de sânge și succesiune ereditară.

Istoria Chinei este împărțită în mod convențional în perioade dinastice; faraonii egipteni, casele regale europene și multe alte tradiții au urmat modele similare. Continuitatea dinastică putea oferi stabilitate, însă disputele succesorale, domniile minoritare și calitatea conducătorilor individuali au generat, de asemenea, crize.

Dinastiile se sfârșesc prin cuceriri, revoluții sau prin eșecul moștenitorilor. Istoricii folosesc cadre dinastice pentru a organiza narațiunea politică, rămânând în același timp atenți la schimbările sociale și economice care traversează domniile. Politica familială și politica statală s-au împletit frecvent sub conducerea dinastică.

• Secvența conducătorilor dintr-o familie
• Bazat pe succesiunea ereditară
• Comun în sistemele monarhice din întreaga lume
• Poate oferi continuitate sau poate provoca crize de succesiune