Estetica descrie calitățile vizuale și senzoriale care fac un design plăcut. Nu este un element decorativ. Este modul în care un lucru arată și se simte și cum afectează acest lucru persoana care îl folosește. Un scaun bine conceput nu este doar confortabil. Proporțiile, materialul, finisajul, toate contribuie la experiență. Unul prost conceput poate funcționa, dar poate părea greșit. Estetica și funcția nu sunt opuse. Sunt parteneri.

Studiul esteticii datează din filosofie. De ce anumite proporții par potrivite? De ce unele combinații de culori calmează, iar altele sunt agitate? Raportul de aur, simetria, ritmul și contrastul joacă toate roluri. Dar gusturile variază în funcție de cultură și individ. Ceea ce un public consideră elegant, altul consideră rece. Ceea ce o generație consideră modern, alta consideră demodat. Designerii lucrează cu aceste tensiuni. Ei studiază tendințele fără a fi înrobiți de ele. Ei testează presupunerile cu utilizatori reali. Ei echilibrează preferințele clientului cu nevoile publicului. Estetica este subiectivă, dar nu este arbitrară. Există tipare în ceea ce oamenii consideră frumos. Înțelegerea acestor tipare face parte din meșteșug. La fel este și a ști când să le rupi.

Elemente de estetică vizuală

• Echilibru — distribuția greutății vizuale
• Proporție — relația dintre dimensiuni
• Ritm — repetiție și variație
• Contrast — diferență care creează interes
• Textură — calitatea suprafeței, reală sau implicită

Estetica nu înseamnă să faci lucrurile frumoase. Este vorba despre a le face să pară bune. Sentimentul contează.