Seceta este o perioadă extinsă de precipitații anormal de scăzute care provoacă deficit de apă și afectează culturile, animalele și comunitățile umane. Secetele sunt clasificate ca meteorologice (deficit de precipitații), agricole (deficit de umiditate a solului care afectează culturile), hidrologice (niveluri scăzute ale râurilor și rezervoarelor) și socioeconomice (cererea de apă depășește oferta). Acestea se dezvoltă lent și pot dura luni sau ani, cu impacturi agravate de căldură, vânt și evaporare ridicată. Secetele istorice, cum ar fi American Dust Bowl din anii 1930, secetele din Sahel din anii 1970 și 1980 și seceta din mileniu din Australia, au cauzat eșecuri pe scară largă ale culturilor, foamete și migrație. Se așteaptă ca schimbările climatice să crească frecvența și severitatea secetei în multe regiuni, inclusiv în Marea Mediterană, sud-vestul Statelor Unite și sudul Africii. Strategiile de adaptare includ soiuri de culturi tolerante la secetă, irigații deficitare, recoltarea apei, mulcirea și diversificarea veniturilor. Monitorizarea secetei utilizează date din satelit, senzori de umiditate a solului și indici precum Indicele de severitate a secetei Palmer pentru a ghida răspunsul și ajutorul.