De la prima privire a nou-născutului până la reflecțiile de la sfârșitul vieții, psihologia dezvoltării studiază modul în care oamenii se schimbă și rămân la fel de mult de-a lungul vieții.

Examinează creșterea fizică, cognitivă, socială și emoțională, căutând atât tipare universale, cât și diferențe individuale. Teoriile clasice ale etapelor de dezvoltare au fost completate de abordări care pun accentul pe schimbarea continuă, perioadele sensibile și interacțiunea dintre gene și experiență. Metodele longitudinale și transversale oferă fiecare o parte a imaginii.

Contribuțiile practice apar în îndrumările parentale, designul educațional și politicile care susțin îmbătrânirea sănătoasă. Psihologii dezvoltării studiază, de asemenea, modul în care adversitățile timpurii afectează rezultatele ulterioare și ce intervenții pot modifica traiectoriile. Domeniul tratează persoana ca pe o țintă mobilă a cărei funcționare actuală este inteligibilă doar în lumina istoricului anterior și a posibilităților viitoare.

• Studiul schimbărilor de-a lungul vieții umane
• Acoperă domeniile cognitiv, social, emoțional și fizic
• Combină modele scenice și continue
• Informează politicile privind educația, creșterea copiilor și îmbătrânirea