Debriefing-ul este o discuție post-experiment care informează participanții despre adevăratul scop al unui studiu și abordează orice nelămuriri. Are loc după ce experimentul s-a încheiat. Cercetătorul explică ce a fost studiat și de ce. Dacă s-a folosit înșelăciunea, aceasta este dezvăluită. Participantul poate pune întrebări. Cercetătorul verifică dacă există efecte negative.

Debriefing-ul este o cerință etică în psihologie. Asociația Americană de Psihologie o impune. Protejează participanții. Le respectă autonomia. Asigură că aceștia părăsesc studiul informați. De asemenea, aduce beneficii cercetării. Participanții care înțeleg studiul sunt mai predispuși să aibă încredere în cercetători. Sunt mai predispuși să participe din nou.

Elemente ale debriefing-ului

• Explicați adevăratul scop al studiului.
• Dezvăluiți orice înșelăciune folosită.
• Răspundeți la întrebările și preocupările participanților.
• Furnizați resurse dacă apar dificultăți.
• Obțineți consimțământul informat pentru utilizarea datelor.

Debriefing-ul este deosebit de important în studiile care utilizează înșelăciunea. Studiul de obediență Milgram este un exemplu faimos. Participanților li s-a spus că electrocutează un cursant. Nu au făcut-o. Înșelăciunea era necesară pentru studiu. Dar a cauzat suferință. Debriefing-ul i-a ajutat pe participanți să înțeleagă. A redus daunele. Debriefing-ul nu este un panaceu. Unele studii produc efecte de durată. Cercetătorii trebuie să minimizeze riscul. Trebuie să monitorizeze participanții. Trebuie să ofere sprijin. Debriefing-ul este pasul final. Este obligația etică. Închide cercul. Respectă participantul. Recunoaște contribuția acestuia. Le mulțumește. Spune că nu am putea face asta fără voi. Este un lucru mic. Este, de asemenea, esențial.