Boala coronariană se dezvoltă atunci când arterele care alimentează mușchiul inimii cu sânge se îngustează sau se blochează de placă. Inima însăși este lipsită de oxigen, iar consecințele variază de la dureri în piept până la infarct miocardic.

Ateroscleroza este cauza obișnuită. Depozitele de grăsime se acumulează pe pereții interiori ai arterelor coronare, reducând fluxul sanguin. Factorii de risc includ hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, obezitatea, inactivitatea fizică și antecedentele familiale ale bolii. Stresul și anumite tipare de personalitate au fost, de asemenea, asociate cu o incidență mai mare. Bărbații tind să o dezvolte mai devreme decât femeile, deși diferența se reduce după menopauză.

Simptomele pot fi subtile la început - dificultăți de respirație, oboseală sau disconfort care apar la efort. Un blocaj complet produce un infarct miocardic, în care o parte a mușchiului inimii moare. Diagnosticul se bazează pe teste de stres, angiografii și imagistica vaselor coronare. Tratamentul variază de la modificări ale stilului de viață și medicație până la angioplastie, stentare sau intervenție chirurgicală de bypass.

Prevenirea rămâne cea mai puternică strategie. Controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al greutății, precum și menținerea unei activități active, pot încetini sau chiar inversa procesul care duce la boli coronariene.