Uciderea în masă care a avut ca scop distrugerea unui grup a marcat multiple episoade ale istoriei moderne. Genocidul este încercarea deliberată de a distruge, în totalitate sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios. Termenul a fost inventat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ulterior încorporat în dreptul internațional.

Holocaustul, genocidul armean, genocidul ruandez și alte cazuri au fost examinate de istorici, avocați și specialiști în științe sociale. Tiparele includ adesea propaganda dezumanizantă, organizarea birocratică și participarea sau consimțământul oamenilor obișnuiți. Prevenirea și pedepsirea rămân incomplete.

Dezbaterea academică continuă cu privire la limitele definițiilor, analiza comparativă și relația dintre genocid și crimele conexe împotriva umanității. Documentația, mărturiile supraviețuitorilor și dovezile criminalistice sunt esențiale pentru stabilirea înregistrărilor istorice. Conceptul impune confruntarea cu capacitatea de distrugere organizată din cadrul societăților moderne.

• Distrugerea deliberată a unui grup țintă
• Recunoscut în dreptul internațional
• Documentat prin multiple forme de dovezi
• Subiect al analizei istorice și juridice în curs de desfășurare