Soarele strălucește datorită fuziunii nucleare. În miezul său, nucleele de hidrogen se combină pentru a forma heliu, eliberând cantități enorme de energie. Fuziunea este procesul de unire a nucleelor ​​atomice ușoare cu unele mai grele. Eliberează energie deoarece masa totală a produselor este mai mică decât masa nucleelor ​​originale. Masa lipsă devine energie, urmând formula E = mc². Fuziunea alimentează stelele și produce elementele care alcătuiesc planetele și viața. Este sursa supremă a majorității energiei de pe Pământ, de la lumina soarelui la combustibilii fosili.

Fuziunea este dificil de realizat pe Pământ. Necesită temperaturi de milioane de grade și o presiune imensă pentru a depăși repulsia electrică dintre nuclee. În stele, gravitația furnizează presiunea. Pe Pământ, cercetătorii folosesc confinarea magnetică sau confinarea inerțială. Confinarea magnetică folosește câmpuri magnetice puternice pentru a menține plasma într-un tokamak. Confinarea inerțială folosește lasere pentru a comprima o mică pastilă de combustibil. Scopul este de a realiza aprinderea, unde reacția de fuziune produce mai multă energie decât consumă. În 2022, Centrul Național de Aprindere a realizat aprinderea pentru prima dată. Fuziunea nu produce deșeuri radioactive cu viață lungă și nici gaze cu efect de seră. Este Sfântul Graal al energiei curate, dar rămâne la decenii distanță de utilizarea comercială.

Informații despre fuziune

• Definiție. Fuziunea nucleelor ​​ușoare.
• Combustibil. Izotopi ai hidrogenului, deuteriu și tritiu.
• Cerințe. Temperatură și presiune extreme.
• Energie. E = mc², masa convertită în energie.
• Aplicații. Stele, reactoare experimentale.

Fuziunea nucleară nu este același lucru cu fisiunea nucleară. Fuziunea combină nuclee ușoare. Fisiunea divizează nuclee grele.