Tratamentul începe numai după ce problema are un nume. Diagnosticul este procesul de identificare a unei boli sau afecțiuni pe baza semnelor, simptomelor, istoricului și a rezultatelor examinărilor și testelor.

Clinicienii colectează date, generează posibilități diferențiale și le rafinează prin investigații specifice. Recunoașterea tiparelor și raționamentul probabilistic joacă ambele roluri. Eroarea de diagnostic rămâne o sursă semnificativă de daune prevenibile, așa că abordările sistematice și opiniile secundare sunt utilizate în cazurile dificile.

Un diagnostic funcțional ghidează gestionarea inițială în timp ce se colectează informații suplimentare. Diagnosticul final poate necesita confirmare prin țesuturi, imagistică sau analize de laborator. Comunicarea clară a diagnosticului, a certitudinii acestuia și a pașilor următori ajută pacienții să participe la luarea deciziilor.

• Identificarea bolilor din datele clinice și de testare
• Implică anamneză, examinare și investigații
• Rafinează posibilitățile diferențiale până la o concluzie funcțională
• Ghidează tratamentul și comunicarea cu pacientul