Arde o lumânare, iar ceara reacționează cu oxigenul pentru a produce dioxid de carbon și apă, eliberând căldură și lumină. Aceasta este o reacție exotermă, o reacție care eliberează energie în mediul înconjurător. Produșii au mai puțină energie decât reactanții. Excesul de energie este eliberat sub formă de căldură, lumină sau sunet. Arderea, respirația și neutralizarea sunt toate exoterme.

Variația de energie provine din ruperea și formarea legăturilor. Ruperea legăturilor necesită energie. Formarea legăturilor eliberează energie. Într-o reacție exotermă, energia eliberată atunci când se formează noi legături este mai mare decât energia necesară pentru ruperea legăturilor existente. Rezultatul net este o eliberare de energie. Variația de entalpie, delta H, este negativă. Reacția este adesea spontană deoarece produșii au o energie mai mică decât reactanții.

Reacțiile exoterme sunt peste tot. Arderea combustibililor alimentează motoarele, generează electricitate și încălzește locuințele. Respirația celulară oxidează glucoza pentru a produce ATP, eliberând energie. Neutralizarea unui acid cu o bază eliberează căldură. Reacția termită dintre aluminiu și oxidul de fier eliberează atât de multă căldură încât produce fier topit. Încălzitoarele de mâini folosesc oxidarea exotermă a fierului pentru a genera căldură.

Reacțiile exoterme pot fi periculoase dacă nu sunt controlate. O reacție de fugă într-o instalație chimică poate provoca explozii și incendii. De aceea, reactoarele au sisteme de răcire, supape de suprapresiune și proceduri de oprire de urgență. Energia eliberată este utilă, dar trebuie gestionată.