Niciun instrument singular nu poate măsura oceanul în mod adecvat. Sistemele de observare a oceanului integrează sateliți, plutitoare în derivă, geamanduri ancorate, nave de cercetare, vehicule autonome și stații de coastă în rețele coordonate care furnizează date continue despre condițiile fizice, chimice și biologice.

Sistemul Global de Observare a Oceanelor și componentele sale regionale stabilesc standarde, coordonează implementările și asigură accesul deschis la date. Variabilele de bază includ temperatura, salinitatea, curenții, nivelul mării, oxigenul, nutrienții și biomasa fitoplanctonului. Furnizarea în timp aproape real sprijină predicțiile meteorologice și climatice, siguranța maritimă și gestionarea ecosistemului.

Susținerea sistemului de observare necesită finanțare pe termen lung, cooperare internațională și inovație tehnologică pentru a reduce costurile și a extinde acoperirea în apele acoperite de gheață și în apele adânci. Persistă lacune, în special în oceanul adânc, Oceanul de Sud și măsurătorile biogeochimice. Fiecare nouă platformă autonomă sau misiune satelitară adaugă o piesă la imaginea de ansamblu a unui ocean în schimbare.

• Rețea coordonată de platforme de măsurare oceanică
• Combină observațiile la distanță și in situ
• Sprijină prognoza și evaluarea climei
• Necesită un angajament internațional susținut