Dmitri Mendeleev a publicat primul tabel periodic recunoscut pe scară largă în 1869. El a aranjat elementele după greutatea atomică și a observat că proprietățile se repetă periodic. A lăsat goluri pentru elementele care nu fuseseră încă descoperite și le-a prezis proprietățile. Când au fost descoperite galiul și germaniul, predicțiile sale s-au potrivit. Tabelul periodic a devenit cadrul organizatoric al chimiei.

Tabelul periodic modern aranjează elementele după numărul atomic, nu după masa atomică. Are 118 elemente, organizate în perioade (rânduri) și grupuri (coloane). Elementele din același grup au același număr de electroni de valență și proprietăți chimice similare. Elementele din grupa 1 sunt metale alcaline. Elementele din grupa 18 sunt gaze nobile. Tabelul este împărțit în blocuri: s, p, d și f, în funcție de subnivelul de electroni care este ocupat.

Tabelul periodic al elementelor dezvăluie tendințe. Raza atomică scade de-a lungul unei perioade și crește în josul unui grup. Energia de ionizare crește de-a lungul unei perioade și scade în josul unui grup. Electronegativitatea urmează același model. Aceste tendințe sunt explicate prin creșterea sarcinii nucleare și efectul de ecranare al electronilor interni.

Tabelul periodic este mai mult decât o diagramă. Este un instrument predictiv. Cunoașterea poziției unui element îți spune proprietățile, reactivitatea și compușii săi probabili. Este harta lumii chimice.