Somnul REM este etapa somnului caracterizată prin mișcări rapide ale ochilor, vise intense, atonie musculară aproape completă și activitate a undelor cerebrale care seamănă cu starea de veghe. Ocupă aproximativ o cincime din somnul normal al unei nopți la adulții sănătoși.

Perioadele de somn REM se repetă de mai multe ori în timpul nopții, prelungindu-se spre dimineață. Ochii se mișcă rapid sub pleoapele închise; ritmul cardiac și respirația devin neregulate; corpul este practic paralizat, împiedicând punerea în scenă a viselor. Majoritatea viselor narative sunt raportate în urma trezirilor din această etapă. Somnul REM pare să sprijine consolidarea memoriei, procesarea emoțională și aspecte ale dezvoltării creierului.

Privarea de somn REM duce la o revenire în care proporția de somn REM crește în nopțile următoare. Anumite antidepresive suprimă somnul REM. Tulburări precum tulburarea de comportament în somnul REM permit manifestarea fizică a viselor, deoarece paralizia normală eșuează. Această etapă rămâne una dintre cele mai distinctive și intens studiate caracteristici ale somnului la mamifere.

Când ochii se mișcă rapid și mintea se umple de vise, în timp ce corpul rămâne nemișcat, persoana care doarme se află în starea REM.