Cuvintele cresc prin atașarea unor părți mai mici. Un afix este un morfem legat fixat la o rădăcină sau la un radical pentru a schimba sensul sau funcția gramaticală.

Prefixele se plasează înaintea rădăcinii, sufixele după ea, infixele în interiorul ei și circumfixele în jurul ei. Limba engleză se bazează pe prefixe și sufixe; alte limbi utilizează mai intens infixele sau morfologia templatică. Afixele pot deriva cuvinte noi sau pot flexa cuvinte existente pentru timp, număr sau caz.

Recunoașterea afixelor îi ajută pe cititori să analizeze vocabularul nefamiliar. Lingviștii istorici observă cum afixele se erodează, fuzionează sau apar din cuvinte independente. Setul de afixe ​​productive definește cât de liberă este o limbă să inventeze termeni noi.

• Morfem legat atașat la o bază
• Include prefixe, sufixe, infixe, circumfixe
• Poate fi derivativ sau flexional
• Centrală în formarea cuvintelor