Bhakti este iubire devoțională și abandon față de un zeu personal. Este una dintre căile către eliberare în hinduism. Este calea iubirii. Devotul Îl iubește pe Dumnezeu din toată inima. Își predă voința. Își oferă acțiunile. Intonează. Cântă. Dansează. Slujesc. Bhakti nu este intelectuală. Este emoțională. Este relațională. Este iubitul și iubitul.

Mișcarea Bhakti a început în India de Sud. S-a răspândit pe întreg subcontinentul. A pus accent pe devoțiunea personală mai mult decât pe ritual și castă. A produs mari poeți și sfinți. Mirabai i-a cântat lui Krishna. Tulsidas a scris Ramcharitmanas. Chaitanya Mahaprabhu a răspândit venerarea lui Krishna. Mișcarea a democratizat religia. A deschis calea către femei și castele inferioare. A subliniat numele lui Dumnezeu. A pus accent pe iubire.

Forme de Bhakti

• Shravana: a auzi despre Dumnezeu.
• Kirtana: cântarea de laude.
• Smarana: pomenirea lui Dumnezeu.
• Padasevana: slujirea picioarelor lui Dumnezeu.
• Archana: oferirea de închinare.
• Vandana: rugându-se.
• Dasya: a servi ca servitor.
• Sakhya: prietenia cu Dumnezeu.
• Atmanivedana: predare completă.

Bhakti este calea inimii. Este accesibilă tuturor. Nu necesită învățare. Nu necesită bogăție. Necesită iubire. Devotul rostește numele. Numele devine dulce. Inima se topește. Lacrimile curg. Devotul se pierde în Dumnezeu. Acesta este scopul. Unirea cu cel iubit. Sufletul se contopește cu divinul. Este cea mai înaltă fericire. Este cea mai înaltă iubire. Bhakti nu este doar o practică. Este o relație. Este o poveste de dragoste. Este dorința sufletului pentru Dumnezeu. Și dorința lui Dumnezeu pentru suflet. Acesta este misterul. Aceasta este bucuria. Aceasta este Bhakti.