Validitatea este măsura în care un test măsoară sau prezice ceea ce ar trebui să măsoare sau să prezică. Un test valid este unul ale cărui scoruri pot fi interpretate conform intenției.

Validitatea de conținut se referă la eșantionarea adecvată a itemilor din domeniul de interes. Validitatea criterială se referă la corelarea scorurilor cu un standard extern, fie concomitent, fie predictiv. Validitatea de construct se referă la comportamentul testului în mod compatibil cu așteptările teoretice despre constructul subiacent. Validitatea aparențială - relevantitatea testului - este secundară, dar poate afecta motivația și acceptarea.

Validitatea nu este o proprietate fixă ​​a unui test; este o judecată bazată pe dovezi despre anumite interpretări și utilizări. Un test poate fi valid pentru un scop și invalid pentru altul. Fiabilitatea este necesară, dar nu suficientă pentru validitate: scorurile consistente sunt de puțin folos dacă nu reflectă atributul intenționat. Cercetarea continuă de validare este necesară pe măsură ce populațiile și aplicațiile se schimbă.

Un test este valid în măsura în care deducțiile trase din scorurile sale sunt justificate.