Logica este studiul raționamentului valid. Se întreabă ce rezultă din ce. Un argument valid este acela în care concluzia trebuie să fie adevărată dacă premisele sunt adevărate. Logica oferă instrumentele pentru a distinge argumentele bune de cele rele. Aristotel a sistematizat logica cu silogismul. Logicienii medievali au rafinat-o. Frege și Russell au dezvoltat logica simbolică modernă, care folosește limbaje formale pentru a reprezenta argumente și reguli de inferență pentru a obține concluzii. Logica este utilizată în matematică, informatică, lingvistică și filosofie.

Logica nu este același lucru cu psihologia. Ea studiază principiile normative, nu modul în care oamenii gândesc de fapt. Oamenii raționează adesea ilogic, dar asta nu schimbă ceea ce necesită validitatea. Nici logica nu este același lucru cu retorica. Retorica își propune să convingă. Logica își propune să demonstreze. Cele două se pot suprapune, dar sunt distincte. Logica are multe ramuri: logica propozițională, logica predicatelor, logica modală, logica temporală și logica multivaloare, printre altele. Fiecare ramură are propriile simboluri, reguli și semantică. Logica este o știință formală, la fel ca geometria, și are aplicații în orice domeniu care necesită un raționament precis.

Tipuri de logică

• Propozițional. Se ocupă de propoziții întregi și conectori.
• Predicat. Se ocupă de obiecte, proprietăți și cuantificatori.
• Modal. Se ocupă de posibilitate și necesitate.
• Informal. Se ocupă de raționament în limbaj natural.

Logica nu este un corp de cunoștințe despre lume. Este un corp de cunoștințe despre ce rezultă din ce anume.