Vibrato este o variație ușoară și rapidă a tonalității, folosită pentru a adăuga căldură și expresivitate unei note susținute. Instrumentiștii cu coarde îl produc printr-o mișcare controlată de balansare a mâinii stângi; instrumentiștii cu suflat și cântăreții folosesc variații ale vitezei aerului sau ale ambușurii; unele instrumente cu claviatură îl pot simula electronic.

Viteza și amploarea vibrato-ului sunt ajustate în funcție de stilul muzical, de caracterul frazei și de gustul personal. Barocul și unii specialiști în muzică veche folosesc adesea puțin sau deloc vibrato continuu, în timp ce stilurile romantice și ulterioare favorizează o oscilație mai pronunțată. Vibrato-ul excesiv sau prost controlat poate estompa înălțimea sunetului; vibrato-ul bine controlat amplifică tonul fără a atrage atenția asupra sa.

Învățarea producerii unui vibrato uniform și centrat este o etapă importantă în dezvoltarea tehnică pentru majoritatea instrumentelor melodice și pentru cântăreți. Dispozitivul devine parte a vocabularului expresiv al instrumentiștilor.

• Variație rapidă, ușoară a tonalității
• Adaugă căldură și expresivitate
• Produs diferit pe instrumente diferite
• Ajustat în funcție de stil și gust