Rima este corespondența sunetelor dintre cuvinte sau finalurile cuvintelor. Este una dintre cele mai recunoscute caracteristici ale poeziei, deși nu toate poeziile rimează. Atunci când funcționează, rima creează un sentiment de model și finalizare. Face limbajul memorabil.

Rima poate fi exactă, cum ar fi „pisică” și „pălărie”. Poate fi înclinată, cum ar fi „pisică” și „pătuț”. Poate fi internă, în cadrul unui singur vers, sau externă, la sfârșitul versurilor. Poate fi masculină (accent pe ultima silabă) sau feminină (accent pe penultima silabă). Schema rimei este modelul rimelor de la sfârșitul versurilor, de obicei etichetate cu litere. Poezia pentru copii se bazează în mare măsură pe rimă, deoarece ajută la memorare și predicție. În poezia serioasă, rima poate părea prea îngrijită, motiv pentru care mulți poeți moderni preferă versul liber. Dar atunci când este folosită bine, rima poate surprinde și încânta.

Tipuri

• Perfect: pisică/pălărie
• Înclinare: pisică/pătuț
• Intern: în interiorul unei linii
• Ochi: arată la fel, dar sună diferit, ca dragoste/mișcare