Un octet este o unitate de informație digitală, de obicei egală cu opt biți. Este unitatea de bază de stocare și memorie. Un singur octet poate reprezenta 256 de valori diferite, de la 0 la 255. Un octet conține un caracter în ASCII, cum ar fi litera A sau cifra 7. Opt biți reprezintă standardul, dar din punct de vedere istoric au existat și alte dimensiuni.

Termenul a fost inventat de Werner Buchholz la IBM în 1956. Era un joc de cuvinte cu „mize”, modificat pentru a evita confuzia cu „bit”. Byte-ul a devenit unitatea standard pentru măsurarea dimensiunilor fișierelor, a memoriei și a spațiului de stocare. Un kilobyte este egal cu 1.000 de octeți. Un megabyte este egal cu 1.000.000. Un gigabyte este egal cu 1.000.000.000.

Unități comune de octeți

• Octet: 8 biți
• Kilobyte: 1.000 de octeți
• Megabyte: 1.000.000 de octeți
• Gigabyte: 1.000.000.000 de octeți
• Terabyte: 1.000.000.000.000 de octeți

Octeții sunt peste tot. Un mesaj text are câteva sute de octeți. O fotografie are câțiva megaocteți. Un film are câțiva gigaocteți. Un centru de date stochează petaocteți. Octetul este unitatea pe care o folosim pentru a măsura lumea digitală. Este mic, dar esențial.