Oferta este cantitatea unui bun sau serviciu pe care producătorii sunt dispuși și capabili să o ofere la diverse prețuri. Prețurile mai mari aduc de obicei mai multă ofertă. Prețurile mai mici aduc mai puțin. Un fermier care poate vinde grâu la 10 dolari pe bushel plantează mai multă suprafață decât unul care se confruntă cu 4 dolari pe bushel. Această relație, numită legea ofertei, este imaginea în oglindă a cererii.

Oferta depinde de costuri. Dacă materiile prime, forța de muncă sau energia devin mai scumpe, producătorii au nevoie de prețuri mai mari pentru a produce aceeași cantitate. Dacă tehnologia se îmbunătățește, costurile scad, iar oferta crește la fiecare preț. Taxele cresc costurile și reduc oferta. Subvențiile reduc costurile și o cresc. Vremea, războiul și politica comercială pot schimba curbele ofertei peste noapte.

Oferta nu este întotdeauna flexibilă. Pe termen scurt, o fabrică poate produce doar o cantitate limitată. Creșterea capacității necesită timp și bani. Câmpurile petroliere nu pot fi deschise și închise ca un robinet. Această inelasticitate explică de ce prețurile cresc brusc atunci când cererea crește brusc, iar oferta nu poate ține pasul. Pe termen lung, oferta se ajustează. Se deschid noi mine, se construiesc noi fabrici și sunt instruiți noi lucrători. Dar, pe termen scurt, piețele pot fi extrem de tensionate.

Schimbători de aprovizionare

• Costuri de intrare
• Tehnologie
• Taxe și subvenții
• Numărul de vânzători
• Așteptările privind prețurile viitoare