Un smartphone proiectat în California, asamblat în China, folosind cipuri din Taiwan și software din India, vândut în Brazilia. Aceasta este globalizarea pe scurt: interconectarea tot mai mare a economiilor mondiale prin comerț, investiții, migrație și fluxuri de informații. Nu este o noutate. Drumul Mătăsii și comerțul colonial au fost versiuni anterioare. Dar ritmul și amploarea de la anii 1980 încoace sunt fără precedent.

Globalizarea a scos sute de milioane de oameni din sărăcie, în special în Asia de Est. A oferit consumatorilor bunuri mai ieftine și mai multe opțiuni. A răspândit tehnologia și ideile mai rapid decât în ​​orice epocă anterioară. De asemenea, a șomajit lucrătorii din țările bogate, a adâncit inegalitatea în unele locuri și a contribuit la deteriorarea mediului. Beneficiile și costurile sunt distribuite inegal, motiv pentru care este atât de încărcată politic.

Din 2008, tendința a încetinit. Tarifele au crescut. Lanțurile de aprovizionare au fost regândite. Pandemia de COVID-19 a scos la iveală cât de fragile pot fi rețelele globale. Dacă lumea se deglobalizează sau doar se reconfigurează este o întrebare deschisă. În orice caz, nu este garantată continuarea erei integrării din ce în ce mai profunde.

Dimensiunile globalizării

• Comerțul cu bunuri și servicii
• Investiții străine directe
• Migrația forței de muncă
• Tehnologie și fluxuri de date
• Schimb cultural