Disputele privind sensul și aplicarea unei constituții sunt soluționate prin dreptul constituțional. Acest corpus doctrinar reiese din deciziile judiciare, interpretarea academică și, uneori, din practica legislativă.

Instanțele judecătorești decid dacă statutele, acțiunile executive sau hotărârile instanțelor inferioare respectă cerințele constituționale. Cazurile de referință pot redefini drepturi, pot remodela echilibrul între ramuri sau pot modifica relația dintre guvernele centrale și cele regionale. Intensitatea controlului judiciar variază în funcție de sistem; unele constituții împuternicesc în mod explicit instanțele judecătorești, în timp ce altele lasă mai mult în seama proceselor politice.

Dreptul constituțional este atât tehnic, cât și politic. Avocații argumentează pe baza textului, istoriei, structurii și precedentelor. Rezultatele afectează domeniul de aplicare practic al libertății de exprimare, egalității, procedurii penale și puterii guvernamentale. Litigiile și comentariile continue mențin în mișcare sensul constituțional chiar și atunci când textul formal rămâne neschimbat.

• Corp de legi care interpretează o constituție
• Dezvoltat în principal prin decizii judecătorești
• Determină validitatea legilor și actelor ordinare
• Modelează drepturile și echilibrele instituționale