Unii oameni trăiesc la marginea societății. Nu sunt înrobiți sau închiși, dar sunt excluși de la participarea deplină. Marginalizarea este procesul de împingere a grupurilor la marginea societății, cu acces limitat la resurse, drepturi și oportunități. Aceasta afectează persoanele sărace, minoritățile rasiale, imigranții, persoanele cu dizabilități, persoanele LGBTQ+ și alte persoane.

Marginalizarea este structurală. Este încorporată în piețele imobiliare, finanțarea școlilor, practicile de angajare și reprezentarea politică. Nu este doar o prejudecată individuală. Este efectul cumulativ al politicilor și instituțiilor care lasă unii oameni în urmă.

Dimensiunile marginalizării

• Economic: venituri mici, locuri de muncă instabile, sărăcie
• Politic: lipsa vocii, subreprezentare
• Social: stigmatizare, izolare, discriminare
• Spațial: segregare, locuințe precare, deșerturi alimentare
• Cultural: devalorizarea limbii, religiei sau identității

Marginalizarea nu este inevitabilă. Politici precum acțiunea afirmativă, asistența medicală universală și locuințele accesibile o pot reduce. Dar, fără un efort deliberat, ea tinde să se reproducă de-a lungul generațiilor.