Cea mai mare porțiune a creierului uman ocupă cea mai mare parte a craniului și este responsabilă pentru capacitățile care se simt cel mai distinct umane. Cerebrul include cortexul cerebral și substanța albă subiacentă, plus structuri profunde precum ganglionii bazali și hipocampul.

Este împărțit în două emisfere conectate prin corpul calos. Fiecare emisferă este împărțită în continuare în lobi care se ocupă de vedere, auz, somatosenzație, mișcare, limbaj și control executiv. Tractele de substanță albă leagă zonele corticale distale în rețele funcționale care susțin cogniția complexă.

Deteriorarea creierului poate afecta aproape orice funcție superioară, lăsând în același timp intacte sistemele de bază de susținere a vieții dacă trunchiul cerebral este cruțat. Expansiunea dezvoltării creierului în raport cu alte regiuni ale creierului este o caracteristică a evoluției umane. Neuroimagistica modernă a relevat că până și sarcinile simple recrutează rețele cerebrale larg distribuite, mai degrabă decât centre izolate.

În limbajul cotidian, „creier” se referă adesea în principal la această structură dominantă.