Asindetonul este omiterea deliberată a conjuncțiilor dintre cuvinte, sintagme sau propoziții. Rezultatul este o secvență comprimată, rapidă sau emfatică.

Expresia lui Caesar „Am venit, am văzut, am cucerit” capătă forță din lipsa expresiei „și”. Discursul lui Lincoln de la Gettysburg folosește asindetonul în „guvernarea poporului, de către popor, pentru popor”. Această metodă elimină țesutul conjunctiv obișnuit, astfel încât fiecare element să lovească urechea cu aceeași greutate. Poate sugera urgență, abundență sau acumularea neîncetată de detalii.

Asindetonul este opusul polisindetonului, care multiplică conjuncțiile pentru un efect ritmic diferit. Ambele sunt abateri de la sintaxa obișnuită și ambele atrag atenția asupra lor însele. Când omisiunea pare naturală și intenționată, proza ​​sau versul prinde avânt; când pare doar telegrafică, efectul se pierde.

Cuvinte sau propoziții suprapuse fără „și” sau „sau” așteptate formează un asindeton.