Acoperirea clădirii se realizează prin instalarea unei învelitoare. Este procesul de așezare a șindrilelor, țiglelor, membranei sau metalului pe terasa acoperișului. Acoperișul este prima linie de apărare a clădirii împotriva intemperiilor. Trebuie să rețină apa, să reziste vântului și să dureze decenii. Acoperirea este o meserie calificată. Este, de asemenea, una dintre cele mai periculoase. Acoperitorii lucrează la înălțime, la căldură și la frig. Căderile sunt principala cauză de deces în această meserie.

Materialele pentru acoperișuri variază. Șindrilele asfaltice sunt cele mai comune în America de Nord. Sunt ieftine, ușor de instalat și durează între 15 și 30 de ani. Acoperișurile metalice sunt durabile și eficiente din punct de vedere energetic. Durează între 40 și 70 de ani. Acoperișurile din țiglă sunt grele și durabile, fiind utilizate în stiluri mediteraneene și spaniole. Ardezia este scumpă și frumoasă, durând peste 100 de ani. Acoperișurile plate folosesc membrane precum TPO, EPDM sau bitum modificat. Fiecare material are propria metodă de instalare, cost și durată de viață.

Acoperișul este mai mult decât o simplă învelitoare. Include stratul de bază, etanșarea, gurile de ventilație, jgheaburile și drenajul. Stratul de bază este o barieră rezistentă la apă. Atansarea sigilează rosturile din jurul coșurilor de fum, luminatoarelor și pereților. Gurile de ventilație permit podului să respire. Jgheaburile colectează apa. Drenajul o direcționează în altă parte. Un acoperiș instalat fără aceste detalii va avea scurgeri. Antreprenorul de acoperișuri trebuie să înțeleagă întregul sistem. Acoperișul nu este doar o învelitoare. Este un sistem. Protejează tot ce se află sub el.