Organele defecte pot fi uneori înlocuite. Un transplant este transferul unui organ, țesut sau celule de la un donator la un primitor al cărui organ a cedat sau este deficitar.

Transplanturile de rinichi, ficat, inimă, plămâni și măduvă osoasă sunt proceduri consacrate care salvează vieți. Succesul depinde de tehnica chirurgicală, compatibilitatea imunologică, imunosupresie și selecția atentă a receptorului. Se pot utiliza donatori vii sau decedați, în funcție de organ. Respingerea și infecția sunt principalele riscuri permanente.

Deficitul de organe limitează numărul de transplanturi efectuate. Sistemele de alocare încearcă să echilibreze urgența, echitatea și utilitatea. Supraviețuitorii pe termen lung necesită monitorizare pe tot parcursul vieții și respectarea tratamentului medicamentos. Transplantul rămâne una dintre cele mai dramatice și mai solicitante terapii din medicină.

• Transferul de organ sau țesut de la donator la primitor
• Se utilizează atunci când organele native au cedat
• Necesită compatibilitate, intervenție chirurgicală și imunosupresie
• Limitată de disponibilitatea donatorilor și de riscurile pe termen lung