Un tip de date definește ce fel de valoare poate conține un câmp. Întreg, zecimal, șir de caractere, dată, boolean, binar. Tipul determină ce operații sunt valide și cât spațiu ocupă valoarea. Puteți aduna două numere întregi. Nu puteți aduna un număr întreg și o dată fără conversie. Puteți sorta șiruri de caractere alfabetic. Nu le puteți sorta numeric decât dacă conțin numere. Tipul este un contract între date și sistemul care le stochează.

Alegerea tipului greșit cauzează probleme. Stocarea unui număr de telefon ca număr întreg elimină zerourile inițiale. Stocarea unui preț ca număr cu virgulă mobilă introduce erori de rotunjire care se acumulează în calculele financiare. Stocarea unei date ca șir de caractere face ca interogările de interval să fie lente și predispuse la erori. Stocarea unui boolean ca șir de caractere irosește spațiu și invită la greșeli de scriere precum „ture”. Fiecare tip are un scop. Numere întregi pentru numărare. Zecimale pentru bani. Șiruri de caractere pentru text. Date pentru valori temporale. Numere booleene pentru adevărat sau fals. Numere binare pentru fișiere și hash-uri. Unele baze de date adaugă tipuri specializate: JSON pentru date semi-structurate, matrice pentru liste, tipuri geospațiale pentru coordonate. Sistemul de tipuri impune consecvența. Acesta detectează erorile la momentul inserării, mai degrabă decât la momentul interogării. Această detectare timpurie merită constrângerile pe care le impune.

Tipuri de date comune

• Întreg — numere întregi, numărătoare, ID-uri
• Zecimal — numere fracționare precise, bani
• Șir de caractere — text de lungime variabilă
• Data și ora — valori temporale
• Boolean — adevărat sau fals
• Binar — octeți bruti, fișiere, hash-uri

Tipurile de date sunt bariere de siguranță. Ele împiedică valorile greșite să fie introduse și facilitează lucrul cu valorile bune.