Monogamia este un acord de a păstra sexul (și adesea romantismul) în cadrul unei singure perechi. Poate fi un jurământ viu sau o înțelegere implicită, discretă, pe care oamenii nu o discută niciodată până când cineva nu se abate. Acordul este esențial, nu sentimentul de a nu observa niciodată o altă față.

Oamenii rup monogamia din întâmplare, din impuls și prin planuri secrete îndelungate. Reparația, dacă există una, se referă la adevăr și la termenii reconstruiți, nu la prefăcătoria că atracția față de ceilalți nu a existat niciodată. Unele cupluri renegociază în deschidere. Unele se reîntorc cu reguli mai clare. Unele încheie relația.

Monogamia nu este mai grea din punct de vedere moral decât non-monogamia etică. Este o structură. Se potrivește persoanelor care își doresc simplitatea unei singure familii sexuale și care sunt dispuse să refuze alte oferte.

Spune regulile cu voce tare, chiar dacă par evidente. Regulile evidente sunt cele care te surprind în clasa a șaptea.