Transferul fiecărui risc către un asigurător nu este nici necesar, nici întotdeauna eficient. Reținerea riscului este decizia deliberată de a absorbi intern consecințele financiare ale anumitor pierderi, în loc să achiziționeze o asigurare pentru acestea.

Companiile își asumă riscul prin deductibile, rețineri auto-asigurate sau programe formale de auto-asigurare. Alegerea depinde de predictibilitatea pierderii, de lichiditatea și capitalul firmei și de costul asigurării disponibile. Pierderile frecvente, de gravitate redusă, sunt adesea mai ieftine de reținut decât de asigurat.

Reținerea necesită o finanțare disciplinată și o gestionare a daunelor. Fără rezerve dedicate sau structuri captive, un grup de pierderi reținute poate afecta fluxul de numerar. Politicile interne clare definesc ce riscuri sunt reținute și cum vor fi finanțate atunci când se materializează.

• Acceptarea consecințelor financiare ale riscului pe plan intern
• Implementat prin franșize sau autoasigurare
• Potrivit pentru pierderi previzibile, de severitate mai mică
• Necesită disciplină în materie de finanțare și revendicări