Un ciocan este o unealtă manuală folosită pentru baterea cuielor și lovirea obiectelor. Este unul dintre cele mai vechi unelte din istoria omenirii. Ciocanul modern are un cap de oțel și un mâner din lemn, fibră de sticlă sau oțel. Capul are o față pentru lovire și o gheară pentru scoaterea cuielor. Greutatea variază de la 450 la 700 de grame pentru un ciocan de uz general. Un ciocan mai greu împinge cuie mai mari. Un ciocan mai ușor oferă mai mult control. Alegerea depinde de sarcină.

Ciocanele sunt de mai multe tipuri. Un ciocan cu gheare este standardul pentru tâmplărie. Un ciocan cu structură pentru înrămat este mai greu și are un mâner mai lung și o față gofră pentru prinderea cuielor. Un baros este un ciocan mare și greu pentru baterea țărușilor și spargerea betonului. Un ciocan de punctare este mic și ușor pentru tapițerie. Un ciocan cu bilă este folosit pentru prelucrarea metalelor. Un ciocan de cauciuc este folosit pentru lovirea fără a deteriora suprafața. Fiecare are propriul scop.

Ciocanul este o unealtă simplă, dar necesită îndemânare. O lovitură greșit direcționată poate îndoi un cui, deteriora lemnul sau răni mâna. Utilizatorul trebuie să apuce ferm mânerul, să se balanseze din cot și să lovească cuiul drept. Ochelarii de protecție previn leziunile oculare cauzate de fragmentele zburătoare. Un ciocan nu este doar o unealtă. Este o extensie a mâinii. Este un simbol al construcției. Este sunetul muncii.