Exhibiționismul este excitația provocată de a fi văzut. Într-un cadru consensual, asta poate însemna un partener care te privește cum te dezbraci, un club cu reguli sau o fotografie trimisă cuiva care a cerut-o. Acuzația este privirea, nu doar nuditatea.

Problema clinică și juridică începe atunci când publicul nu a ales să participe. Exhibarea unor persoane necunoscute este o ofensă, nu o ciudățenie de personalitate. Parcurile, ferestrele care dau spre alte case și transportul public nu sunt spații de joacă. Consimțământul trebuie să acopere fiecare spectator.

Cuplurile folosesc uneori expoziția ca pe un condiment negociat: o ușă întredeschisă într-o cabană închiriată, o oglindă, un prieten de încredere într-o cameră. Aceste scene au nevoie totuși de o ieșire dacă cineva urăște brusc sentimentul de a fi privit.

Fotografiile trăiesc pentru totdeauna. Excitarea nu este bună la prezicerea regretului de anul viitor.