Constatările de vinovăție duc la consecințe. O sentință este pedeapsa pe care o instanță o aplică unei persoane condamnate pentru o infracțiune, care poate include încarcerarea, amenzi, probațiune, muncă în folosul comunității, restituirea sau o combinație a acestora.

Judecătorii își exercită puterea discreționară în limitele legale, uneori ghidați de directive de stabilire a pedepselor care evaluează gravitatea infracțiunii și antecedentele penale. Factorii agravanți și atenuanți influențează rezultatul. Pedepsele minime obligatorii constrâng discreția pentru anumite infracțiuni.

Audiențele de pronunțare a sentinței permit ambelor părți să prezinte argumente și dovezi relevante pentru pedeapsă. Apelurile pot contesta legalitatea sau caracterul rezonabil al unei sentințe. Consecințele colaterale din afara sentinței oficiale afectează adesea viitorul persoanei condamnate mult timp după încheierea supravegherii.

• Pedeapsa impusă de instanță după condamnare
• Poate combina custodia, amenzile și supravegherea
• Ghidați de statute și uneori de îndrumări
• Stabilit în cadrul unei audieri dedicate